Blogary Foaie de luptă împotriva miturilor stîngii
Nimic de făcut, nu?
Ei, şi s-a invalidat. Ei, şi ce-o să facă Băsescu, dacă se întoarce? Nimic. Ce să mai facă? E terminat. USL n-o să renunţe niciodată la sfînta luptă împotriva dictaturii, Crin şi Ponta nu vor ieşi din scenă, Felix e de neclintit, Guvernul şi Parlamentul sînt împotriva Cetăţeanului din Garaj, Nea Ion e împotrivă, Şova e împotrivă, Fenechiu e împotrivă, domnul Dogaru e împotrivă. Gâdea, Badea, Ciuvică şi toate televiziunile USLamiste nu vor depune armele, ci vor chema în continuare la răscoală împotriva tiraniei marinarului, iar poporul, după cum s-a văzut, nu-l mai suportă. Şapte milioane şi ceva, care au votat demiterea, nu se compară cu nouă sute şi ceva de mii, care au votat împotrivă. România Dictatorului e insignifiantă prin comparaţie cu România Televizorului. Ce să mai facă Băse, chiar dacă se întoarce?
Ar trebui să fie evident. Dar evident că nu mai este, în tot vacarmul, în toată deruta întreţinută televizual. Ce are de făcut Băsescu e foarte limpede: nimic. Exact. Nimic. Şi anume, absolut nimic din ce-a făcut Crin Antonescu, pe aripile puciului, la Cotroceni. Nimic din deturnarea României de la drumul ei, firesc, spre Occident, spre civilizaţie, în UE şi în NATO, nimic din minciunile, din sfidările, din insultele, din mîrlăniile şi din gafele de impostor cu ifose prezidenţiale servite Europei şi Americii, nimic din batjocorirea legii, nimic din mutilarea Statului de Drept, nimic din siluirea democraţiei la care Crin şi tovarăşii lui de joacă sinistră, iresponsabilă, de-a politica de colhoz, stepă şi clan cu dosare penale, s-au dedat de cînd au declanşat acest bîlci imund.
Aşa este, există două Românii. Una minţită şi ţinută captivă, cu pomeni de la buget, în sărăcie şi în derută, ca rezervor de voturi pentru clanurile oligarhilor populişti. E România care vrea să meargă înapoi. Şi există România cealaltă, care vrea să meargă înainte. Sfioşi cu sondajele, în această perioadă, sociologii nu s-au înghesuit s-o cuantifice. Dar ea există, şi nu e deloc insignifiantă. România aceasta ştie foarte bine, din bun-simţ, că Domnia Legii este condiţia esenţială a evadării din sărăcie şi disperare. Chiar dacă nu-l iubeşte, pentru asta a votat cu Băsescu în două alegeri prezidenţiale la rînd. Pentru asta vrea să-l vadă înapoi la Cotroceni. Pentru asta n-a ieşit la referendum.
România care vrea să meargă înainte se sprijină, în acest moment, pe nişte procurori şi judecători. Li se spune “ai lui Băsescu”. Treaba e că Occidentul, UE şi NATO, Europa civilizată şi America sînt de acord cu procurorii şi cu judecătorii “lui Băsescu”. Occidentul, care a primit România la masa lui fiindcă România i-a cerut-o, vrea Domnia Legii. Vrea să vadă treaba terminată. Iar asta ar însemna ca flăcăii şi mîndrele care batjocoresc legea, siluiesc democraţia şi încearcă să deraieze ţara de la drumul e firesc, spre civilizaţie, să ajungă acolo unde merită, terminaţi. Cam ăsta ar fi nimicul pentru care Occidentul îl sprijină pe Terminat, dorind să-l vadă înapoi în funcţie. Cam ăsta e nimicul care ar trebui terminat, conform legii.
[...] Terminatul (22 august/Alexandru Hâncu) – 5 920 afișări [...]
[...] Aug 22, 2012 from livefyre – Terminatul - Eu imi doresc, pentru detensionarea situatiei politice, ca imediat dupa intoarcerea sa la [...]