Răzbunarea

Răzbunarea împotriva familiei nenumitului fost președinte pare a fi din ce în ce mai vizibilă. 

Mircea Băsescu rămîne în închisoare, deși a îndeplinit fracția obiectivă obligatorie și a avut un comportament corespunzător, participînd la activitățile desfășurate în penitenciar, zice el. Cu toate astea, Tribunalul Constanța a acceptat cererea DNA de a continua detenția, justificînd cererea prin faptul că nu sînt îndeplinite criteriile subiective, adică nu a dat suficiente dovezi de îndreptare. 

Și n-a scris nici măcar o carte! Adaug eu. 

Ieri, după pronunțarea sentinței în cazul Gala Bute, reacțiile pe Facebook au fost, unele, puține, cam acestea:

Jules Ionescu

Acum, că s-a mai lămurit afacerea Udreyfuss, aștept cu interes evoluțiile din dosarele Microsoft, EADS, PETROM, Kazmunai-Rompetrol, Lukoil.

Ionuț Popescu, fost ministru:

Mituitorul, fără să fie flagrant, fără să fi cooperat cu procurorii în momentul mituirii (nu mai discutăm că proba mituirii e doar declarația mituitorului), nu este condamnat și sentința este să primească mita înapoi…

Ceea ce poate ridica de acum încolo, pentru cei cărora le pasă, problema mituirii. Cum adică, vreau să mă îmbogățesc, dau o șpagă care nu e șpagă, denunț și pe urmă cer banii care nici nu erau ai mei și nici nu erau deloc? 

Mihaela Iacob:

Nu numai ca nu e asa, dar exista proba video, prezentata in proces, cu denuntatoarea Topoliceanu care îi arata biletele scrise (ca sa nu poata fi inregistrata audio), in care i se spunea ce sa declare ca sa scape de puscarie. Sa dea vina pe Udrea.
N-a dat si a primit cu executare. Aia a luat cu suspendare.
In plus, toti denuntatorii erau inculpati in dosar. Spuneau orice ca sa scape. Iar mituitorul a spus ca NU erau banii pentru ea.
Secretarul de stat Nastasia, cel pt care mituitorul a spus ca era spaga, a fost bugetar toata viata. Are un hotel in Busteni si o stana in varful muntelui, care are curent electric! Asa bani are din leafa!

Lumea o vrea, deși nu declară, linșată în piața publică. Spectacolul la care ar asista extrem de mulți anticoruptibili de astăzi nu diferă cu nimic de obiceiurile barbare ale Evului Mediu și înainte de el. Udrea, în loc să fie lăsată să se scufunde în insignifiant, trebuie sacrificată. Și pentru că se încăpățînează să nu aibă un comportament corespunzător, adică să se dea singură mulțimii dezlănțuite și cu balele curgînd, va plăti. Ura pentru că a fost acolo, la guvernare, ura pentru apropierea de nenumit, ura pentru că a fost pur și simplu, pentru că a existat, cere sînge. 

Astăzi, a venit evaluarea făcută de ministrul Justiției, Tudorel Toader, șefei DNA și procurorului general. Cu trei ore înainte, am scris pe Facbook:

Kovesi nu va pleca de pe funcție, nu e atât de prost nici PSD, nici Iohannis, încît s-o transforme în contracandidat în 2019.
Își va sfîrși cariera în obscuritatea Bruxelles-ului, poate, ca și Di Pietro, procurorul Mani Pulite din Italia.

Bun, poate nu în obscuritate, avînd în vedere că se pregătește contrucția instituției procurorului european. 

Acum după toate cele aflate, că a făcut toate nefăcutele din lume, dar e totuși păstrată în funcție, în locul ei, eu îmi dădeam demisia. Știu, Ambasada SUA, Bruxelles-ul, dar cu toate astea, și pentru ca albul să fie alb și negrul negru, îmi dădeam demisia. Nmai că eu sînt altfel. De capul meu și nu suport să-mi fac obligații. Și cu un curaj nebun cîteodată. 

Pentru că ce va urma de acum încolo va fi un sport cu sute de mii de susținători. Fotbal cu mingi portocalii.

Și se va alege praful de justiție, de cei buni la un loc și cei răi în altul, toate vor fi amestecate. Astfel încît discernămîntul să acționeze mult mai dificil iar manipularea mult mai ușor. 

Nu înțelegeți despre ce sport vorbesc? Recitiți titlul. 

PS: După ce au făcut praf cuvîntul ”loialitate”, bătîndu-și joc de el într-un mod în care numai socialiștii știu să manipuleze limbajul, acum problema anticorupțibililor de tip nou, proaspăt veniți în club, sînt toți cei care nu se aliniază indicațiilor prețioase de a huidui la cerere și a rîde tîmp la comandă. 

I couldn’t care less de familia Băsescu & rude/prieteni, eu discut ce se întîmplă în justiție. Asta mă interesează. Că i-ați ales ca țintă pe aceia și pe apropiații lor, asta e problema voastră și a alor voștri. Aici nu e vorba despre nume, e despre mult mai mult. 

(Foto: blogs.arynews.tv)

 

 

 

Dupa o zi la pescuit cu Dragnea, economia duduie

Simt nevoia sa scriu aceste randuri ca urmare a celor doua declaratii halucinante date ieri de primul ministru si ministrul de finante in legatura cu executia bugetara.

Incep cu domnul Grindeanu, doar pentru ca este prim-ministru, nu pentru ca s-ar pricepe mai mult la ce spune. Omu’ declara nici mai mult nici mai putin ca in Romania situatia e roz. Cica increderea in programul psd i-a facut pe invesitorii straini sa dea buluc, pe romanasii nostri sa se angajeze rapid, vreo 40 000 cu carte de munca, incasarile la buget sunt extraordinare si Romania este fara dubii cea mai atractiva tara pentru ca are cel mai atractiv program de guvernare. Te doare capul.

Domnule Grindeanu, sa o luam cu inceputul, cei 40 000 de oameni cu carte de munca pe care va laudati ca i-a angajat programul psd nu au nicio legatura cu increderea in programul psd. Investitiile care au generat in mare parte aceste locuri de munca au fost incepute anul trecut. O alta parte a fost generata de infiintarea de psd a mai multor ministere.

Ati declarat ca cei de la Comisia National de Prognoza va furnizeaza informatii despre ce se intampla cu productia industriala, exporturile etc . Si acum dati dovada de profesionalism si pricipere. Datele respective sunt furnizare de INS. Comisia Nationala de Prognoza, va aduc aminte ca sa nu mai confundati data viitoare, o folositi pentru datele masluite in baza carora ati putut sa treceti legea bugetului de stat. E clar ca le aveti cu economia, mai ales dupa partida de pescuit cu mentorul dumneavastra la fel de priceput.

In ceea ce priveste investitorii, aici lucurile sunt clare. Nu exista niciun dubiu, ati ratat doua imprumuturi din piata si va imprumutati din ce in ce mai scump. Oamenii stau la coada sa investeasca in Romania, mai ales de cand ati marit atat de mult salariile bugetarilor.

Si acum despre executia bugetara. Asta nu e numai pentru dvs domnule Grindeanu este si pentru domnul ministru de finante. V-am spus acum o luna, in urma analizei mele, ca incasarile sunt proaste si pe februarie dar si pe martie. Pe februarie, ca sa iasa cat de cat ok, ati umblat la caleandar. Si tot ati ramas cu un deficit fiscal (exclud venituri nefiscale si fonduri UE). Anuntati peste tot ca economia duduie si totusi incasarile din TVA (chiar si daca eliminam efectul lunii ianuarie) sunt mai mici ca in 2016. Ceva nu este in regula aici. Eu estimez ca economia nu creste asa cum ne spuneti si de aici incasarile mai mici.

In economie, dezastrul nu poate sa fie ascuns la nesfarsit. Ori il prezentati dumneavoastra, domnilor Grindeanu si Stefan, si opriti implementarea acestui program nociv ori il prezinta economia. Problema este ca in a doua varianta ajustarea o sa fie mult mai dureroasa, mai ales pentru cei care acum dati beneficii si salarii mai mari fara sa va intereseze ce efecte produceti in economie si mai ales ca vine si nota de plata.

Avortul. Puțină istorie

”Ceaușescu și comunismul au interzis avorturile, vrei să ne întoarcem în epocă?” 

Este fraza cu care feministele de la noi speră că pot să-ți închidă gura. Motiv pentru care este momentul să le învățăm, dacă vor să învețe ceva, pe ele și altă lume, cîte ceva din istoria avortului.

În toată istoria comunismului, avortul nu numai că a fost permis, dar a fost promovat asiduu. 

Primul stat care a legiferat avortul a fost URSS, în 1920. Lenin împreună cu bolșevicii săi au fost cei care au înălțat la rang de drept al omului dreptul femeii la avort. 

Mai precis, acest ”drept” era vital pentru implementarea Manifestului Comunist. Marxiștii erau foarte mândri de eliberarea femeii de sub regulile aspre ale familiei, soțului, copiilor și rudelor. Femeia nu mai aparținea (în sensul de apartenență) nimănui, așadar aparținea societății și partidului. Cel care o eliberase, normal. 

Femeia devenea astfel un bun al tuturor. 

Conform marxiștilor, fetusul devenea o persoană atunci cînd era văzut așa de către cineva considerat a avea o înțelepciune înaltă. Iar umanitatea copilului stătea exclusiv la mîna mamei, care îl putea vedea ca uman sau nu, prin prisma relațiilor sociale pe care aceasta le avea. Pentru că Marx spusese că ”Progresul social poate fi măsurat în funcție de cît de sus poate ajunge femeia.” Iar viziunea marxistă asupra personalității și umanității era deteminată de condiții externe, economice, și nu de valoarea spirituală inerentă, nici măcar de cea biologică. 

Cei mai mari criminali ai istoriei își creaseră, deci, sistemul perfect de manipulare a minților celor fără apartenență familială și socială, ori a celor care le renegau, încercînd, sub pretextul eliberării femeii de ”povara” unui copil nedorit, apărut ca urmare a relaților absolut întîmplătoare și fără nici o obligație ale mamei și ale tatălui, să confere iluzia că uciderea este un act eliberator. Ceea ce dădea curs posibilității curvăsărelii oficiale, fără nici o responsabilitate sau remușcare. La milioanele de victime ale comunismului să mai adăugăm și copiii nenăscuți, așadar. 

Și pentru că au introdus pervers și extrem de periculos ideea că procesele economice, sociale și politice crează valorile morale, această interpretare este și astăzi invocată în sprijinul avortului. 

Alți criminali notorii, naziștii, au optat – cum altfel?! – selectiv pentru avort. Femeile ariane, care aparțineau statului și nu lor înșile, după concepția nazistă, trebuia să facă copii, ritmul scăzut al natalității printre acestea fiind scăzut, deci problematic. Femeile celelalte însă, erau încurajate să avorteze pe cît de mult se putea. 

Edificatoare sînt cîteva afirmații ale lui Hitler și ale lui Bormann în acest sens. 

Adolf Hitler: 

They may use contraceptives or practice abortion – the more the better. In view of the large families of the native population, it could only suit us if girls and women there had as many abortions as possible. Active trade in contraceptives ought to be actually encouraged in the Eastern territories, as we could not possibly have the slightest interest in increasing the non-Germanic population.” (Harvest of Hate, 1954, pp. 273-4)

Martin Bormann:

When girls and women in the Occupied Territories of the East have abortions, we can only be in favor of it; in any case we should not oppose it. The Fuhrer believes that we should authorize the development in a thriving trade in contraceptives. We are not interested in seeing the non-German population multiply.” (ibid, p.274)

Decretul dat în Polonia ocupată de către Comisia pentru întărirea Germandomului prevedea:

All measures which have the tendency to limit the births are to be tolerated or to be supported. Abortion in the remaining area of Poland must be declared free from punishment. The means for abortion and contraceptive means may be offered publicly without police restriction. Homosexuality [which was illegal under Polish law] is to be declared legal. The institutions and persons involved professionally in abortion practices are not to be interfered with by police.” (Secret Nazi Plans for Eastern Europe, 1961, p.171)

Același decret a fost dat pentru toate țările ocupate de naziști, cu excepția celor a căror populație era considerată a fi ariană. 

În aprilie 1943, Profesorul Erhard Wetzel, administratorul rasial al teritoriilor ocupate la est, nota:

Every propaganda means, especially the press, radio, and movies, as well as pamphlets, booklets, and lectures, must be used to instill in the Russian population the idea that it is harmful to have several children. We must emphazise the expenses that children cause, the good things that people could have had with the money spent on them. We could also hint at the dangerous effect of child-bearing on a woman’s health. Paralleling such propaganda, a large-scale campaign would be launched in favor of contraceptive devices. A contraceptive industry must be established. Neither the circulation and sale of contraceptives nor abortions must be prosecuted. It will even be necessary to open special institutions for abortion, and to train midwives and nurses for this purpose. The population will practice abortion all the more willingly if these institutions are competently operated.” (Harvest of Hate, pp.272-3)

Ce se întîmpla în cazul unei sarcini în interiorul unei populații neagreate sau chiar vînate de naziști aflăm dintr-un jurnal al unui evreu, din 1942:

„In accordance with the Order of the Security Police, births are permitted in the ghetto upon up to August 15, 1942. After this date it is forbidden to give birth to Jewish children either in the hospitals or in the homes of the pregnant women. It is pointed out, at the same time, that it is permitted to interrupt pregnancies by means of abortions. A great responsibility rests on the pregnant women. If they do not comply with this order, there is a danger that they will be executed, together with their families.” (Pinkas Shavli, 1958, p.88) 

În timpul procesului de la Nurnberg, cînd naziștii au fost judecați pentru crime împotriva umanității, promovarea avortului a fost inclusă pe listă. 

Experimentele naziste pe avortoni și copii nu le voi include în acest articol. Au fost urmarea firească, în logica nazistă, a promovării nașterilor selective și a încurajării asemenea a avorturilor. 

Cu speranța că nu-mi veți spune că naziștii au dat dovadă de o oarecare umanitate încurajînd sau impunînd avortul, scăpînd astfel copiii de un destin crunt, și că bolșevicii au eliberat femeia de povara nedreaptă a unei sarcini în condiții economice dificile, promovînd astfel promiscuitatea morală, închei aici primul articol din seria dedicată avortului. 

(Foto: timesofisrael.com)

 

 

 

Udrea – verdictul II

Astăzi se dă verdictul în dosarul Gala Bute, amînat din 13 martie. Probabil Udrea va lua între 4 și 8 ani, deși speră achitare. Dar achitare înseamnă că niște capete ar trebui să cadă, ceea ce nu se va întîmpla. 

Cine vorbește numai prostii ar trebui să știe că într-o zi nu va mai putea să o dea la întors. Mizeria de caracter se vede atît de tare la unii, că-ți vine să întorci capul, să nu vezi. 

Știu reacțiile fostului președinte și nu are scuză. Nici măcar pe aceea că mizerabili care au profitat de el dau acum cel mai tare tot în el. Trebuie să fii lipsit complet de coloană vertebrală sau îngrozitor de disperat ca să spui/scrii mizeriile acelea. 

Nu se va întîmpla nimic din categoria ”și alții vor cădea peste niște ani”. Acum, pe toată lumea o interesează acum. Acum, toată suflarea anti-coruptă a patriei respiră aer pretins curat, ieșit din diverse orificii ale ”găurii de potențial”. Și nu se prinde. Frăgezit de anumiți oameni, din diverse motive radicalizați în asemenea hal, publicul nu va ști decît tîrziu că a mai fost un caz asemenea, Mani Pulite, în Italia. Și, mai ales, cum s-a terminat. Procurorul del Pietro este, în acest moment, europarlamentar. La noi se visează la mai mult, dar cam asta e limita. 

Comentariile de la articolul din 13 martie: 

YEBA 

CEDO a devenit complet irelevant, am citit pe gardurile frenjilor că îi doare în cot, ar da bani de la ei.
Așa, nu a avut parte de un proces corect (cel mult). Dă-o dracu, ce, ea a fost corectă?!
Lui Gutău la ce i-a folosit?
Nu-l mai pomeni, râde lumea.
În altă ordine de idei, nimic n-a extras mai bine mitocănia din bărbatul român decât cazul Udrea pe FB, un test excepțional în sine și rar într-o viață de om pentru intelectuali, comentatori justițiari și tați de familie setoși de civilizație. la concurență cu damele, dealtfel. Te ia de cap ca pe Negulescu când te uiți cine vrea să facă România mare, cum era o vorbă.

LEON CEL TREAZ 
romani sunt mai putin misogini ca alti europeni daca Udrea era italianca, activa in mafie si ar fi insfacat-o bratul lung al legii, opinia publica din Germania ar fi electrocutat-o, cea din Olanda ar fi defenestrat-o, cea din Lituania ar fi inecat-o, iar cea din Suedia ar fi transat-o, dupa care opinia publica europeana i-ar fi rastignit parti din trup, incarcate in genti Hermes, de portile Bruxeluluidin fericire, in Romania, Udrea va fi condamnata la doar 4, 5, 8 sau 10 ani de puscarie

FLORINA NEGHINA 

din partea mea, poate să facă atît cît îi dă justiția. nici măcar nu ne-am apropiat la cîțiva metri vreodată, d’apăi s-o cunosc.
dar! pe ce îi dă? care sînt probele de netăgăduit?

LEON CEL TREAZ 
Exista la dosar o tona de documente si marturii care demonstreaza ca din contul Ministerului Turismului condus de Elena Udrea au evadat cca 30 de milioane de euro in intervalul 2010-2012modalitate de deturnare: contracte supraevaluatebeneficiari: firmele lui Adrian Gardean si Dragos Botoroaga.

Benefciarii returnau la minister 10 procente din suma primita

lucrarile erau facute de cele mai mute ori pe hartie

cea mai mare parte a parandaratului era varsata in conturile partidului

insulpata Elena Udrea a supravegheat aceasta schema, in perioada in care a condus Ministerul Turismului

FLORINA NEGHINA 
ok. dar există dovezi că ea a supravegheat? că are vreun amestec în tot ce spui?

LEON CEL TREAZ 
da, exista dovezi ca parandaratul de zece procente a ajuns la partid si ca Udrea a girat intreaga operatiunenu exista probe ca Udrea si-ar fi insusit sume de bani din ceea ce returnau fericitii castigatori ai licitatiilorsituatia este intr-un fel complicata deoarece, este pentru prima data, camd este devoalata schema prin care un partid este finantat cu bani deturnati de la buget

se creaza un precedent inedit, in urma caruia pot iesi la iveala dovezi despre finantarea ilegala a partidelor parlamentare sau non-parlamentare

YEBA 

Dacă toate ministerele au funcționat așa din vremea lui Năstase – și se pare că așa au funcționat – subiectul e bun de teză de doctorat, dar arată intenții străine de justiție în cazul în care nu sunt anchetați toți miniștrii cu aceeași măsură. Plus că toți neanchetații devin șantajabili.
Dacă a funcționat așa numai ministerul ăsta și anume în perioada ministeriatului Udrea, condamnarea are sens.

LEON CEL TREAZ 
schema functioneaza asa din 2008

inainte vreme, banii pentru partide veneau de la Vama si din contrabanda cu tigari

alegerile locale din 2000 si 2004, pentru postul de primar general al Capitalei, au fost castigate cu bani din contrabanda cu tigari a arabului Jamal al Atm

alegerile prezidentiale din 2004 au fost pierdute cu banii lui Omar Hayssam si ai mafiilor chineza, araba, turca, tiganeasca si kurda si castigate cu cei ai lui SO Vantu

intrarea Romaniei in NATO si UE a starpit retelele de contrabanda si i-a alungat pe arabi, turci, kurzi, tigani si chinezi sau i-a bagat la inchisoare

pusculita s-a mutat in Executiv

dupa un scurt stagiu la Cotroceni, Udrea gestioneaza gramezi uriase de bani in doua ministere cheie, dintre care unul se ocupa inclusiv de imaginea Romaniei

vina va cadea pe Udrea, care n-are scapare, numai daca, Doamne fereste!, Baiatul a descins deja in culise, inarmat cu un vraf de probe compromitatoare la adresa procurorilor si judecatorilor si infunda Sistemul

Astăzi, trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să anunțe verdictul în dosarul ”Gala Bute”, în care procurorii au cerut 21 de ani de pușcărie pentru Elena Udrea, acuzațiile fiind de abuz în serviciu, luare de mită și folosire de date false pentru obținerea de fonduri europene. 

Să revedem două momente ale desfășurării anchetei, fără încărcătură nervoasă și hormonală, cu detașarea cuiva neimplicat direct în poveste. 

În aprilie 2015, am scris ”De ce rămîne Elena Udrea în arest preventiv?”, articol din care selectez:

La interpelarea instanţei cu privire la faptul dacă inculpata Udrea Elena Gabriela poate fi culpabilă pentru o măsură politică a guvernului de la acea dată, reprezentantul parchetului a arătat că inculpata Udrea Elena Gabriela pe de o parte în calitate de membru al Guvernului era de acord cu măsuri de austeritate, iar pe de altă parte din bugetul ţării acorda contracte supraevaluate pentru care primea mită. Aceeaşi situaţie a apreciat că poate fi avută în vedere şi faţă de ceilalţi inculpaţi care au îndeplinit funcţii publice.”  – b1.ro

Ce legătură au măsurile politico-economice luate de guvernul din care a făcut parte Elena Udrea – şi cu care a fost de acord – cu dosarul în cauză? Faptul că a făcut parte dintr-un anumit guvern e circumstanţă agravantă? Se judecă o cauză individuală sau una colectivă? Ce înseamnă „pretinse măsuri de austeritate”? Are Justiţia căderea să judece măsurile politico-economice luate de un guvern? Şi asta nu înseamnă imixtiunea Justiţiei în politică?!?

Și momentul ”cu cătușele la ginecolog”, moment care ar fi trebuit să fie revoltător pentru orice femeie care a fost vreodată în cabinetul unui asemenea specialist, chiar şi numai pentru banalul control anual sau la 6 luni. Cine s-a bucurat atunci, a rînjit sau a zis că „aşa-i trebuie”, a dovedit o josnicie incredibilă. Există limite, iar atunci, după mine, s-a încălcat una gravă. E vorba de intimitate şi de o situaţie cel puţin neplăcută, trebuia făcută şi mai grea? În condiţiile în care se afla în arest preventiv, în condiţiile în care alţii scapă, cu circul de care nu mai pomenesc?

Doi bărbaţi mi-au spus atunci, deschizînd ei discuţia, că aşa ceva li se pare lor inacceptabil. Că dacă a furat, va stabili instanţa, să facă puşcărie, ce hotărîre se va da, să i se confişte, să plătească, dar așa ceva nu. Bărbaţi! Unii scîrbiţi de laşii care profită de imunitatea parlamentară, de leşinaţii şi de îmbolnăviţii brusc în faţa justiţiei.

Ulterior, conform comunicatului Poliţiei Capitalei, și ulterior anunţului de pe pagina EU, am aflat că nu va mai fi dusă la spital dacă refuză consultul.

Că gloata cere întotdeauna sînge și salivează la vederea lui e una. Că gradul de civilizație determină dimensiunea gloatei, și asta e tot ce s-a schimbat de mii de ani, e cu totul altceva. 

Și încă ceva. Tot astăzi va apărea partea a II-a din dezvăluirile lui Dan Andronic din serialul ”Noi suntem statul”. Ca să vedeți coincidență! Sper să fie consistente. Dacă vor fi și poze, nu se va supăra nimeni, la fel, sper. Oricum, tot noi vom plăti dacă Udrea va cîștiga la CEDO. Pentru că justiția nu se înfăptuiește și nici statul de drept nu se întrețin nici cu ură și nici cu hormoni. 

Altfel, dacă va fi condamnată și la 7-8 ani, cît prevăd gurile – complet dezinteresate, evident – Facebook-ului, fostul președinte ar fi posibil să vorbească. Mai mult decît pînă acum. 

UPDATE: A apărut, nu are poze 🙂 – ”Noi suntem statul”, partea a II-a. 

(Foto: paginadepolitica.ro)

Dragnea e in criza si o tine langa

Dragnea e in criza si o tine langa

In timp ce scriu aceasta postare, Dragnea a intrat in criza. Sedinta mare la guvern pe executia bugetara a lunii martie si masurile de “poveste” propuse de seful ANAF pentru imbunatatirea colectarii.

Orice sistem modern de management al unei activitati bugetare presupune trecerea la o noua etapa dupa ce etapa precedenta a pus in regula doua obiective: 1. motivarea celor care executa activitatea 2. organizarea perfecta. Vi se pare ca ANAF este in aceasta situatie?

Oamenii tocmai au iesit dintr-o criza manageriala generata de demisii si de taierea sporurilor. Basca ca in bugetul pe acest an cei de la antifrauda nu aveau bugetat salariul pentru seful acestei divizii. Asta dupa dezastrul incasarilor fiscale din ianuarie si februarie. Si nu uitati, in tot acest timp Olguta tipa ca vrea sa dea la toata lumea in timp ce CFR si Politia sunt in strada.

Acum vestea proasta pentru Dragnea si statul sau bugetar si asistat. Domnule Dragnea, si executia bugetara pe martie este varza. Singura cale este sa puneti si mai tare biciul pe sectorul privat care oricum nu mai are asteptari de la dumneavostra. O sa aveti insa o surpriza mare si cu conducerea ministerului de finante care refuza sa fie partasa la distrugerea Romaniei .

In tot acest timp criza lui Dragnea a fost accentuata si de concluziile raportului de ancheta a “gaurii” de la buget. Ancheta generata de declaratiile sale. Saptamana trecuta marele Dragnea a intors raportul din plen la comisie. Asta pentru ca raportul nu continea concluziile pe care el le-a ordonat. Mai mult, in criza sa de nervi a decis inlocuirea presedintelui psd a comisiei de la senat cu Eugen Teordorovici, ministrul specialist, ca orice psdist, in mai multe portofolii, al lui Ponta.

Sunt tare curios cum va reusi Teodorovici sa modifice concluziile raportului. I s-a cerut ca raportul sa contina si concluzii cu trimiteri la fapte penale. Ce nu stie insa Dragnea este ca Teodorovici a fost membru al comisiei si nu a fost de acord cu intocmirea acestei comisii si nici cu concluziile Curti de Conturi. Asta in primul rand pentru ca secretarii de stat din ministerul de finante sunt aceeasi de ani de zile. Tare nu?

Va putea Teodorovici sa modifice conluziile angrenand in acest joc persoane si institutii care s-au exprimat deja? Asta ar fi ceva penal si eu nu cred ca are curaj sa o faca. Dar mai stii, functia doboara gradul.

In concluzie, Dragnea urmareste continuarea acestei petarde cu “gaura” pentru a-si putea definitiva in fapt ROEXIT-ul. Adica aprobarea legii achizitiilor strategice, cea care ii permite sa ia bani europeni si sa-i distribuie dupa bunul plac.

Cine ii mai opreste pe oamenii astia?

”Fac ce vreau cu corpul meu”

Da, cu o singură condiție: să fie al tău. 

În cazul unei sarcini, dorite sau nu, NU vorbim despre corpul tău decît ca gazdă. De ce, altfel, în cazul în care sarcina este dorită, aflăm despre micuț sau micuță atîtea lucruri înduioșătoare, iar în cazul în care nu este dorită nimic? De ce sarcinile nedorite și avortul nu se popularizează la fel ca cele dorite? 

Alt subiect de discuție. Și nu, nu pentru că viața, corpul femeii ar fi exclusiv problema ei. Nu cînd e vorba despre sarcină. 

Și acum, pe foarte scurt. (Cumpăr timp! 🙂 )

Sîntem cele mai evoluate ființe de pe pămînt. Asta înseamnă că mintea bate hormonii, acolo unde bate. 😉

Ei, și pentru că avem minte, ne asumăm responsabilitatea faptelor noastre.

În privința avortului: de ce să comiți o crimă și, mai mult, de ce să obligi un doctor, a treia persoană, să o comită, cînd poți foarte bine, ființă evoluată fiind, să nu te lași pradă, ca animalele, hormonilor, și să gîndești?

Nu există contacte sexuale aiurea, pe toate gardurile, la beție, la ia să vedem cum este, la ia să-l văd și pe ăsta ce poate, nu există nici copil.
Nici crima, evident.

Mai ai și posibilitatea să te protejezi. Sigur, nu 100%. Tocmai de asta contează cu cine ai relații sexuale. În caz că, știi că ambii își asumă responsabilitatea. Că nu e un golan ocazional. Alt subiect. 

E simplu. Pentru femeile pretins educate e chiar foarte simplu. Dacă vor să priceapă. Și dacă gîndesc că nu poți fi responsabilă la locul de muncă, oricare ar fi el, și iresponsabilă cînd vine vorba despre, așa cum spui, cum țipi chiar, propriul tău organism. 

PS: orice altă tîmpenie introdusa în discuție, bărbat la cratiță, femeie la fel, cine spală, cine face curat, este exact asta: o tîmpenie de evitat discutația legată de subiectul principal.

PPS: Eu mîine merg la marș. Nu pentru Coaliția pentru Familie, nu pentru biserică, ci pentru a da o șansă la viață nenăscuților care, altfel, ar fi măcelăriți. 

(Foto: supermumpreneur.com)

Inflația de respect

Și încă o chestie despre ultima întîlnire a diasporei din R. Moldova și alte politețuri. „Trebuie să respectăm orice orientare” în contextul proiectelor politice pentru Moldova, e una dintre marotele corectitudinii politice moldovenești, exprimată de lumea bună și cochetă.

Nu, nu trebuie. Sau depinde de definiția cuvîntului respect. Într-o accepție largă, generală a noțiunii, respectul înseamnă, minimum minimorum, să nu-i dai în cap celui de lîngă tine. În această ordine de idei, nu înțeleg isteria celor care abuzează, în pozițiile lor, de ideea (falsă) că în Moldova lumea nu respectă părerea sau opțiunea politică (oricît de cretină) a celuilalt. Această isterie e ușor de demontat: în istoria de 25 de ani a R. Moldova, tranziția politică, a puterii, cu excepția momentului 7 Aprilie 2009 (dar care a fost clar o diversiune, deci nu poate fi pus pe seama unei violențe generice, tradiționale a societății, a publicului moldovenesc) s-a desfășurat în cele mai pașnice condiții: în lunea de după alegeri, moldovenii au ieșit pașnic la serviciu, la școală, și și-au căutat în continuare de treabă, în ciuda opoziției naturale de idei și de proiecte cu tabără opusă. În orice societate democratică, în urma unor alegeri, cineva pierde și cineva cîștigă. Unii cred una, alții cred alta. E firesc să nu fim de acord, să ne confruntăm verbal, în scris, etc, atîta vreme cît nu ne dăm în cap. Or eu nu am asistat în ultimii 25 de ani la violențe stradale de rutină în Moldova, la bătăi între tabere, la pogromuri, la săpat de gropi comune pentru tabăra adversă. Doamne ferește. Dar atunci cînd descriem niște fenomene trebuie să fim siguri că gestionăm foarte bine proprietatea termenilor. Iar realitatea ne arată că societatea moldovenească, așa problematică cum e ea, a știut să facă față non-violent la cele mai multe tranziții ale puterii, deci să respecte, în sens larg, opțiunea politică rivală. Ba aș spune, că în Moldova e prea puțină confruntare (verbală, intelectuală) onestă și de calitate, prea multe tabuuri, prea multe cortine trase, prea multă falsă pudoare, de un prost gust monumental.

Pe de altă parte, într-o accepție restrînsă, dar în același timp fundamentală, a respectului, acesta devine, sau rămîne, o resursă limitată. Nu, chiar nu poți respecta pe toată lumea, fără riscul de a devaloriza, prin inflație, această noțiune și conținutul ei. Respectul e o resursă, pe care o dozezi și o orientezi cu grijă și admirație către oamenii exemplari, cei merituoși, care te formează, te educă, te înalță. Nu, îmi pare rău, dar nu-l respect pe Dodon, și asta înseamnă inclusiv libertatea de a-mi permite licențe cu dedicație la adresa lui, de zdreanță socialistă ce este. Pentru că nici comunicarea într-o societate liberă nu poate fi castrată, sterilizată, fără a cădea în fals, în distorsiune a realității, în aberații și, în ultimă instanță, cenzură a gîndirii. Nu-l respect pe Dodon pentru moldovenismul său grobian, pentru slugărnicia sa rușinoasă față de Moscova, pentru căzătura morală care este. La fel, – șocant! – nu-i respect nici electoratul. Compus în parte din japițe imorale și corupte puse pe căpătuit, parte din rătăciți cu limite morale, mentale clare. Pe primii nu poți decît să-i disprețuiești profund, dacă nu ți-ai pierdut încă mințile și mai dispui de claritate morală. Celor din urmă le poți arăta o urmă de compătimire, și aia disperată, pentru că rămîi nedumerit la gîndul cam care să fi fost premisele tale sociale, că trăind și formîndu-te în aceeași societate (!), unii ajung oameni normali, alții votează Dodon sau PSD.

În concluzie, n-o mai umflați atîta cu „respectul” ăsta. „Să ne respectăm reciproc opțiunile, părerile, orientările” politice e un abuz. E suficient că nu ne dăm în cap, pe bune. Chiar nu e necesar să ne și tăvălim în stimă și respect cu toată lumea. Discutăm, dezbatem, ne și certăm, că suntem oameni. Aici descoperim adevărul, nu în fațadele unui fals respect. Mai mult decît atît, clișeul respectului gratuit și necondiționat pe care l-am datora oricărei opțiuni politice (adică inclusiv celei pro-ruse!) e un paravan și o modalitate pentru tot soiul de nemernici de a-și cîștiga un loc la masa discuțiilor. Premisa nu e respectul. Premisa e valoarea ideilor și moralitatea proiectului. Respectul e abia consecința. 

Olguța e mai periculoasă decît Iordache

Nu, nu din cauză că nu știe să vorbească limbi străine. De altfel, momentul acela de distracție pe internet nu m-a prins deloc. Să faci caterincă de cum vorbește un om limba engleză și franceză cred că a fost, în cel mai bun caz, un moment de respiro al găștii vesele de internet. 

Olguța e mai periculoasă pentru că dă tuturor bugetarilor, și habar nu are nici de unde, nici unde ne va duce atîta ”generozitate”. Și nici nu o interesează. 

Școala lui Vadim iese din ea:

Guvernul isi va respecta programul de guvernare. Din cate stiu eu, PSD si ALDE au castigat alegerile in Romania, si nu Fondul Monetar International. In al doilea rand, toate estimarile care s-au facut in ceea ce priveste Romania de catre Comisia Europeana sau de catre FMI pana acum au fost gresite (…) Dati-ne voie sa ne luam dupa comisia noastra de prognoza, care nu a gresit niciodata datele, si nu dupa FMI sau CE, care au gresit de fiecare data. – hotnews.ro

No shit! Adică cei care ne împrumută bani, cei care controlează cum îi cheltuim, cei care au tot interesul să și-i vadă înapoi nu știu nimic. Mai mult, nu au știut nici pînă acum. Bine că a știut școala lui Vadim, ce ne făceam fără?!?

Că Olguța confundă instituțiile finaciare europene și mondiale cu cele al partidului pe care acum îl reprezintă e una. Că asta ne privește pe toți, inclusiv pe cei care au votat PSD, e cu totul altceva. 

Pentru că programul de guvernare, mult pomenitul program de guvernare este atît de bun că ne duce în Grecia. Pe toți. În situația Greciei. Banii de vacanțe și alte necesități stringente s-au dus deja. Vom ajunge să ne împrumutăm. Și unde, la ”proștii” ăia? 

Ocazie cu care spun:

Draci pesediști! Puțină atenție aici, că nu moare nimeni din atîta. RUSIA NU ARE BANI. Repetăm: RUSIA NU ARE BANI. Și repetăm pînă ne intră în cap, că una e să știm noi că avem proștii noștri, și altceva să afle vecinii. 

Deci, știu că e peste puterea voastră de înțelegere, dar străduiți-vă. Sînt niște schimbări care au loc acum în lume, schimbări de substanță, schimbări geopolitice, schimbări de mentalitate chiar. Nu UE ne interesează acum, ci cu NATO. Americanii, mai precis. 

De ce credeți că s-a dus Dragnea la Washington la inaugurare? Credeți că e prost și el? Ei bine, nu. Sau poate, dar are posibilitatea să învețe. 

Așadar, faceți ce știți dar nu puneți în pericol relația cu SUA. E cel mai important lucru acum și singurul pe care eu, un om de dreapta, vi-l pretind. Rușii fac ce au făcut tot timpul, mint și manipulează. Nu fiți proști, nu-i credeți! Repetăm, nu au bani. Nu de dat, nu vouă, nu fiți proști. 

Pentru că după voi, trecători, credeți sau nu, (Miorița, continuumul deal-vale, tradiții și ce mai vreți) rămîne țara asta. Și nu aveți dreptul să vă jucați cu ea. Pe acesta nu vi l-a dat nimeni, indiferent cine a cîștigat și va cîștiga alegerile, acesta nu este un drept. A mai lăsa o țară, în ce situație o fi, după voi, este o datorie.

Și dacă tot sînteți cei mai frumoși și mai buni dintre noi, arătați asta. 

Titulari și rezerve

Cioloș a plecat la Bruxelles. De ce? Degeaba. Acum, cînd nu mai are nici o funcție, călătoria este o simplă lovitură de imagine pe care încearcă să o dea. Pe cine reprezintă la Bruxelles, în ce calitate? Sînt călătorii și vizite cu rost, nu plimbări.

Cioloș are de pansat și niște răni, cele produse de partidele care s-au folosit de imaginea lui în campania electorală, iar acum l-au refuzat în încercarea de a obține o funcție în unul din ele. 

Guvernarea Cioloș, ”cea mai bună guvernare postdecembristă”, este o exagerare pe care numai anii de guvernare pesedistă o pot face cît de cît credibilă. Pentru că luată la bani mărunți, e departe de a fi așa. 

Cioloș a numit inițial în guvern oameni controversați, să ne aducem aminte de acel tînăr de la sănătate, retras rapid. Cioloș este cel care a tolerat în guvern persoane cel puțin controversate, ca Adrian Curaj, de exemplu, făcînd remanieri pe care nu le-a înțeles nimeni. Bine, nu că ar fi destinat înțelegerii limbajul folosit la UE. 

Cioloș este cel în guvernarea căruia ne-au plecat doi artiști foarte importanți de la Opera Română, în urma unui scandal atît de prost gestionat. Johan Kobborg și Alina Cojocaru și-au căutat împlinirea și desăvîrșirea profesională pe meleaguri unde lumea îi acceptă și respectă. 

Coloș, nu în ultimul rînd, este cel care a ținut neapărat ca statueta Cumințenia Pămîntului să intre în posesia statului român. Nu știm nici acum resorturile care au dus la manevra eșuată atît de lamentabil în strîngerea de fonduri. Nu se putea aranja cu proprietarii ca statueta să fie expusă periodic aici, în România? Și culmea, după colecta publică, aflăm că trebuie să plătim toți, prin bugetul de stat, pentru păstrarea ei în tezaurul României, ca imediat după să se constate că nu sînt acte legale pentru așa ceva! Iar banii celor care au donat prin telefon să le fie returnați. O scărpinătură cu mîna dreaptă la urechea stîngă mai rar așa!

În campania electorală, Cioloș a preferat să nu se înscrie în vreun partid, susținînd totuși două. Nehotărîre, deh. Între două nu te plouă, dar nici nu obții ceva. Mai curat și mai uscat, dar degeaba. 

Cînd s-a hotărît, în sfîrșit, să facă politică, Cioloș a anunțat că-și face asociație. Ca să ce? Ce să faci cu asociația cînd în politică îți trebuie partid? Să chibițezi de pe margine, să faci consultanță, să ce? Orice ar fi, bun venit printre noi, domnule Cioloș!

Cînd s-a hotărît și mai și să intre în politică, au început să se bată pe el partidele susținute în campanie. Să se bată care îl respinge primul și mai vîrtos. 

Cum PNL își continuă agonia, cu indiferent cine dintre cei propuși la conducerea partidului, USR, după zbucium mare și ininteligibile declarații ale liderului, a luat hotărîrea să-l invite înăuntru. Și să-l anunțe că va candida la șefia partidului. Nu i se dă, așadar, decît posibilitatea să candideze. 

Ce poate face Cioloș? Din păcate, nu prea multe. Un om retras, la locul lui, poate cu prea mult bun simț pentru politica mare, Cioloș nu cred că poate aduce USR un procent mai mare de alegători decît la următoarele alegeri. Într-un partid în care și așa sînt lupte subterane, Cioloș mai lipsea. 

Cioloș pe care educația și buna creștere îl vor face să tragă partidul, în eventualitatea în care ar cîștiga președinția, spre dreapta, nu va putea opri scindarea acestuia, știut fiind că partidul adună practic tot spectrul politic la un loc. 

Și degeaba se spune că sîntem în epoca post-adevăr, ce găselniță o mai fi și asta și ce-o fi însemnînd ea, Cioloș ori va continua pe linia atît de discret relevată publicului, ori pe cea indicată de la Bruxelles: seacă, rece și urmărind interese mai mult sau mai puțin știute. 

Una peste alta, Cioloș pare, mai ales cu această acceptare de către USR, după un refuz care părea categoric (și de înțeles, trebuie să adaug), omul care stă pe bancă și este introdus în teren numai cînd celelalte variante sînt epuizate. Pentru a transforma șansa în atu e nevoie de date psiho-politice pe care Cioloș nu a arătat că le are. 

Iar dacă omul e supus greșelii, apoi omului politic i se numără greșelile. Și Cioloș are deja cîteva ratări. 

PS: Ce motive pentru refuz invoca Nicușor Dan înainte de acceptare. 

Majoritatea spune că Cioloș va aduce un transfer de credibilitate și USR va crește în sondaje, va aduce un plus de profesionalism și un plus de leadership. Asta e opinia majoritară. Opinia minoritară e că el, ca imagine publică, este oarecum asociat cu PNL, a fost pe afișele PNL. Dacă intră în USR, prin brandul foarte pronunțat pe care îl are, USR devine ”partidul lui Cioloș”, că oamenii simplifică foarte mult. În plus, distanța pe care am încercat să o luăm de PNL se estompează. Mai apoi, devenind USR, simplificat, ”partidul lui Cioloș” automat ni se lipește toată Guvernarea Cioloș cu plusuri și minusuri și, în fine, există și publicul…”, a declarat Nicușor Dan. – stiripesurse.ro

(Foto: digi24.ro)

Oameni sau principii?

Am constatat în toată această perioadă zbuciumată nu numai manipulările de presă (în care trebuie – și este un imperativ, da – văzute și ascultate toate canalele media pentru o informare cît mai cuprinzătoare), crearea stării de revoltă, întreținerea ei, lipsa posibilității date celuilalt de a explica ce vrea să facă, lipsa, în ciuda declarațiilor, a principiului în toată hărmălaia. 

Ne luptăm pentru oameni și nu pentru principii. Este prima greșeală a noastră, a dreptei, și e colosală. A doua, ignorăm responsabilitatea personală și o glorificăm pe cea colectivă. 

Este de neconceput pentru dreapta, pentru orice om care se consideră de dreapta să judece în acest fel. ”DNA să vină să vă ia”, la pachet, pentru că noi știm că sînteți hoți și vreți să scăpați hoții este indubitabil o manifestare de stînga. Judecățile, și nu numai pe dreapta, dar în orice societate civilizată se fac individual, nu colectiv. 

Este drept că a căuta un om competent și cinstit în partidele acum la putere este o operațiune mai dificilă decît căutarea acului în carul cu fîn. Dar nu toți incompetenții sînt vinovați de vreo infracțiune, așa cum nu toți infractorii sînt total incompetenți. 

Glorificarea, în sensul celălalt, a unor oameni politici sau aflați în funcții de conducere trecătoare nu este decît păguboasă și în nici un caz o dovadă a atașamentului față de dreapta. Nici un om de pe planeta asta, oricît de bun și de cinstit ar fi, nu poate fi lipsit de păcat. Mai mare sau mai mic, cu implicații locale sau generale, personale sau colective, păcatul e indisolubil legat de ființa omenească. 

Este imposibil să nu fi avut pe cineva în care să aveți completă încredere pînă cînd… Pînă cînd toată acea încredere s-a spulberat, într-un incident minor sau nu. Este imposibil să nu fi fost dezamăgiți de cineva pe care îl considerați fără pată. Este imposibil să nu fi zis ”așa ceva nu se poate întîmpla”, iar acel exact ”așa” să se întîmple. 

Toți, absolut toți avem păcate. Mai mari sau mai mici, dar avem. 

Este plină istoria de asemenea momente, cu implicații mai mari sau mai mici. Și atunci de ce? De ce un om de dreapta, care știe toate aceste lucruri, mai greșește încă investind încredere nelimitată în cineva? De ce nu își ia o măsură de prevenție măcar în a evalua oamenii și de ce nu rămîne fidel celui care nu îl poate înșela niciodată, principiului? 

Principiul este cel mai bun prieten al omului de dreapta. Încercați să judecați tot ce se întîmplă prin prisma principiului și lucrurile vor sta puțin (sau mai mult) diferit. 

Principiul este cel căruia nu trebuie să-i iertăm niciodată nimic, nici să cerem scuze. Faceți-vă din principiu cel mai apropiat colaborator și nu veți greși în evaluările voastre. Principiul nu trădează niciodată. 

Conform dexonline:

PRINCÍPIU,principii,s. n.1. Element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită etc. ◊ Loc. adv.În principiu = din punct de vedere teoretic, în general. ♦ (La pl.) Totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline; (concr.; cu determinări) tratat care cuprinde astfel de legi și de noțiuni. 2. Element primordial, cauză primară sau punct de plecare a ceva; spec. element primordial considerat în trecut drept origine a lumii fizice. ◊ (Chim.) Principiu activ = substanță existentă într-un produs de origine vegetală sau animală care imprimă un caracter specific acelui produs. 3. Convingere intimă, punct de vedere propriu. ◊ Om de (sau fără) principii = om cu (sau fără) păreri sau convingeri (morale) ferme. ◊ Loc. adv.Din principiu = conform unui punct de vedere bine stabilit. [Var.: (înv.) princíp, prințíps. n., princípies. f.] – Din lat.principium,it.principio,fr.principe.

Să ne întoarcem la principii și lumea se va mai clarifica. Și bătăliile ei. Ce nu au reușit socialiștii să pervertească  pînă acum sînt principiile, și nici nu vor reuși vreodată.