Mă uit cu compasiune la francezi, ca la niște frați de gintă nițel mai săraci cu duhul. Să luăm o țâră în colimator cupul prezidențial, pe Nicolas Sarkozy și pe Carla Bruni. Ce vedem aici? Două biografii de patrupezi veșnic în călduri, lipsiți de imaginație, care în loc să tragă împreună la aceeași căruță, și-o trag la gioale unul altuia într-o veselie și apoi și-o trage fiecare în parte cu cine se nimerește. Mai întâi, Nicolas s-a încurcat cu Cecilia Ciganer-Albaniz, în timp ce era însurat cu Marie-Dominique Culoli, care i-a dăruit doi feciori. Nicolas bagă divorț și o ia pe Cecilia. De bucurie că n-a rămas fată bătrână, Cecilia s-a combinat cu jurnalistul american Richard Attais. Când coarnele îl scoteau deja afară din casă, Nicolas și-a luat inima în dinți, s-a despărțit de Cecilia și s-a luat cu Gilberta Bruni Tedeschi, care cu această ocazie și-a schimbat numele cu ceva mai credibilul Carla Bruni Sarkozy. Fost fotomodel italian, Carla este actual muzician francez. Cetățenia a primit-o în 2008, cu ocazia căsătoriei. Ca fotomodel, a fost pe rând sau împreună a lui Mick Jagger, Eric Clapton și Donald Trump. Când credea că-l iubește cu disperare pe Donald sau Eric, s-a amorezat lulea de scriitorul Jean-Paul Enthoven, iar când voia să-i zică te iubesc lui Jean-Paul, s-a trezit că i-o zice fiului acestuia, filosoful Raphael Enthoven, căruia i-a dăruit un copil, în confuzia creată. Raphael și-a revenit repede și a lăsat-o pe Carla, care comite în continuare încurcătură după încurcătură. În fine, ultima dată a ieșit în bătaia flash-urilor unor paparazzi, din apartamentul muzicianului Benjamin Biolay, în timp ce Nicolas Sarkozy încă mai dormea în patul ministrului Ecologiei, Chantal Juanno. Benjamin este fostul soț al Chiarei Mastroianni, fiica lui Marcello Mastroianni și a Catherinei Deneuve. Chiara Mastroianni este sora lui Christian Vadim, făcut de Catherine Deneuve, de data aceasta cu regizorul Roger Vadim, ca să fie sigură că lasă urmași. Toată istoria Franței este un șir nesfârșit de istorioare de budoar, ca ale cuplului prezidențial. Franța a fost vivandiera romanului, țiitoarea vizigotului, metresa vandalului, putorișca normandului, gagica burgundului și prostituata Reichului. Am văzut la tv o fază în care niște francezi umblau cu mâna-ntinsă, imitând niște codoașe pensionare din Balcani. În definitiv, chiar dacă nu recunosc, subconștientul a ajuns să le joace feste serioase francezilor, care ar avea nu o dată motive reale să iasă la cerșit, cerând măcar compasiune. Băieți de comitet cum suntem, le-am făcut însă loc lângă noi, în Loganuri și Dastere. Ar fi fost păcat ca bătrâna curtezană să rămână cu mâna întinsă.
Apr 23, 2010 43 Comentarii ›› Cornel Ivanciuc
Comentarii
Comentează
Abonaţi RSS
@Cornel, pe care dintre cei doi esti atat de invidios?… ca n-am inteles.
@zexe,
pe Duster.
din dust-er ne tragem si-n dust-er ne vom intoarce. sau, vorba vulcanului, ashess to ashess (ai dracului doi de “s” – puteam sa-i pun oriunde)
să interzice folosirea cuvîntului “patrupez” dăcît dacă împricinatul şi patrupeuza lui sînt amîndoi dă dreapta. ş-atît.
Şi dac-ai noştri au fost mai puţin zburdalnici,ne-a ajutat cu ceva?
http://www.realitatea.net/un-francez-si-a-sters-mana-dupa-ce-a-dat-noroc-cu-sarkozy-vezi-video_710352.html
Francezii sunt zburdalnici pentru că sunt relaxaţi. Şi sunt relaxaţi pentru că au o istorie care le permite în cele mai multe momente ale ei. Franţa e super-chique.
aaa, păi la noi sunt cel puţin 9 oameni care s-au şters recent la cur cu drapelul Romîniei
ăsta e al doilea salut romînesc
@ gabhry_el,
Auzi, nu cumva confunzi? O fi fost ăl francez, cu “muștaru’ ” rămas de la multipla activitate igienico-sanitară pomenită…
@oldhaşu
ăştia să fie?
http://theophylepoliteia.wordpress.com/2010/04/23/o-zi-obisnuita-–-23-aprilie/676-2-2/
para,
Poți nega realitatea?!
In orice caz, când intră dihonia intre frați, se lasă cu “saluturi”:
Scuze, Mme, că m-am jucat în poala ta! Unii bătrâni atât mai pot face…
Mie-mi place cum le zice Cristi Ghinea.
http://www.dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/cinci-lectii-si-recapitulare
oldhashu
ai dreptate, mă refeream la ăla cu drapelu’
@para,
mi-a placut poza despre apa plata cu lamuie (lămuie? na, ca nu-mi iasă – îmi cer scuze pentru lipsa de diacritice și critice).
@Micuţa
urmăreşte-l pe Theophyle! Merită!
http://theophylepoliteia.wordpress.com/
“na, ca nu-mi iasă” nu e pe oltenească? Cîţi olteni sînt în Cluj, în afară de nedormitul?
@
sotzia unui foarte bun amic al meu))))) (iaca doi)
si este “nu vru sa-mi iasa” sau “nu-mi iesi, iesi, nu-mi”.
sau: “bre, ma lesi”?
să ieşi butonu
missto scris, coane Leoane
bagat un vot la manivela..
pe de alta parte, cand ma gandesc ca de la Charlemagne incoace, frantujii au influentat profund istoria Europei(daca e sa luam numai legea salica, paregzample) si au documente scrise de lb franceza cu mai bine de jumate de mileniu inainte de “scrisoarea lui Neacsu”, de fapt, ce mai, Radu Negru cumanu’ inca nu coborase din munti…
missto scris, coane Leoane
bagat un vot la manivela..
pe de alta parte, cand ma gandesc ca de la Charlemagne incoace, frantujii au influentat profund istoria Europei(daca e sa luam numai legea salica, paregzample) si au documente scrise de lb franceza cu mai bine de jumate de mileniu inainte de “scrisoarea lui Neacsu”, de fapt, ce mai, Radu Negru cumanu’ inca nu coborase din munti…
ps. sorry, iar m-am incurcat in adresele de email…
…si mai sunt si dezlanat…
ideea era ca de aia isi permit sa faca misto de toata lumea si e cam greu sa faci misto de ei.., in plus, e preferabil sa ai de-a face cu frantuzoaicele, decat cu englezoaicele, my 2 cents
a reapărut Sorin Roşca Stănescu pe TV
pe Realitatea, la emisiunea lui – da, aţi ghicit – Răzvaaaan Dumitrescuuu!
pe o temă non-politică, să nu bată la ochi: sănătatea
Iertare pentru off topic! Dar vreau sa stiu parerea voastra despre asta:
http://gazbom.blogspot.com/2010/04/president-lech-kacsynski-and-polish.html
Multumesc.
@Florinaa,
filmul a fost difuzat la trei zile dupa accident. Ce pare ca sunt focuri de arma sunt vreascurile de mesteacan care se rup sub pasii tipului care filmeaza.
@ Leon cel Treaz:
E vorba de continuare, de faptul ca autorul filmului a fost asasinat. La o cautare Andrej Mendierej nu gasesc o agentie de stiri, o televiziune, o publicatie mai serioase sa-mi confirme. Ma gindeam ca stiti voi mai multe.
Multumesc inca o data.
@Florinaa,
cat de credibila este stirea cu asasinarea autorului filmului? O aud pentru prima data.
@Florinaa, am citit si eu despre asasinarea cameramanului (prima data la Riddick), dar doar pe bloguri. nu stiu ce sa cred…nu apare nimic oficial.
@omen,
nu toti francezii dunt franci. Mai sunt si franco-provensali, occitani, gasconi, alsacieni, bretoni, basci sau corsicani.
Bine scris, acid si inteligent.
iar noi să le zicem “mulţumesc” că ne-au făcut loc în universităţile lor începînd cu paşoptiştii
şi să zicem spasiva că nu facem loc ruşilor în Dacia Логан
(că acolo cerşesc numai demnitarii)
Da, fara inhibitii. Asa trebuie scris. Felicitari!
@gabgry_el,
“Ai noştri tineri la Paris învaţă
La gît cravatei cum se leagă nodul,
Ş-apoi ni vin de fericesc norodul
Cu chipul lor isteţ de oaie creaţă.
La ei îşi cască ochii săi nerodul,
Că-i vede-n birje răsucind mustaţă,
Ducînd în dinţi ţigara lungăreaţă…
Ei toată ziua bat de-a lungul Podul.
Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strîmbă:
Stîlpi de bordel, de crîşme, cafenele
Şi viaţa lor nu şi-o muncesc — şi-o plimbă.
Ş-aceste mărfuri fade, uşurele,
Ce au uitat pîn’ şi a noastră limbă,
Pretind a fi pe cerul ţării: stele”.
Leon
@gabhry_el!
Leon
avem fiecare o ceaşcă cu ceai
p.s. Eminescu n-a studiat la Paris. Ci la Viena şi Berlin.
@gabhry_el
lasa ca a studiat in Franta madam Aspazia Cojocaru, de la Curtea Constitutionala, Facultatea Internaţională de Drept Comparat, Strasbourg, Franţa, 1978, 1980. In plina epoca de aur.
@gabhry_el 2:09
Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vie iară…
Update:
“Ce mai rămâne din cultura franceză. Preocuparea pentru grandoare” de Antoine Compagnon şi Donald Morrison Carevasazica au si ei complexele lor, pe cine sa-si verse nervii? Hazul e sa-i verse pe unul care “se tine de neam” cu ei.
Si finu’ Petrica la studii.
Yves Montand, cu fular rosu, cintind prin ’58 la Festivalul Tineretului (zis al Foamei) din RO. De unde sa stie el de detinutii politici? In fond, ce, era obligat?!
Si Monica Lovinescu scriind despre zidul gros de ostilitate de care s-a inconjurat criticind comunismul si ca principiu.
Leon
A trebuit să mergem la Paris să învăţăm (şi) cum se face nodul la cravată.
Domnule Ivanciuc,
daca doriti sa completati arborele genealogic, sau reteaua de paianjen a guvernului frânc, imi aduc aminte de un articol dintr-un ziar german. articolul se chema Die sexuelle Republik, dar nu-mi aduc aminte care ziar.
Ba uite ca stie gugle: http://www.zeit.de/2008/34/Paris
ca sa le trezesc atentia co-forumistilor, doar intertitlurile:
- Das Geld — banii
- Wer schläft mit wem? — cine cu cine doarme
- Die Fernsehstars — vedetele tv
- Die Germanopratins — telectualii de stanga
- Die Intellektuellen — telectualii in genere
- Die Journalisten — clar
- Der Hof — curtea